România, te iubesc!

560 de mii de apartamente şi 9700 de instituţii sociale din Bucureşti primesc apă caldă şi căldură prin reţeaua centralizată a Radetului, iar spectrul falimentului da frisoane reci locuitorilor Capitalei. Indolența, prostia şi nepriceperea edililor au aruncat sistemul de termoficare al Bucureştiului într-o situaţie critică. Odată cu insolventa Radetului a intrat în situaţie dificilă şi Elcenul, unul dintre cei mai importanţi producători de energie electrică din ţară.

Pătrundem într-o lume care, deşi este chiar sub ochii noştri, pare ireală. Lumea copiilor şi adolescenţilor consumatori de droguri. Copii de 10, 11 ani care încep să experimenteze diverse substanţe. Sunt mult prea cruzi ca să înţeleagă riscurile la care se expun şi devin în scurt timp dependenţi de ţigările încercate. Pentru autorităţi fenomenul nu există, nu se întâmplă. Despre traficul mutat din licee, la gimnaziu, într-o anchetă semnată de Rareş Năstase.

România are cea mai proastă infrastructură feroviară din Europa. Iar în clasamentul mondial ne depăşesc Moldova sau Bangladesh. Un drum cu trenul de la Bucureşti la Timişoara durează mai mult decât cu unul cu maşina, iar biletul de tren poate fi şi de două ori mai scump decât cel de avion. Pe toate magistralele feroviare sunt mii de restricţii de viteză şi puncte periculoase. Trenurile circulă mai încet decât în anii 90′. CFR Călători este în plină criză de vagoane, iar pasagerii au început să blocheze garniturile în gări în semn de protesc că şi-au cumpărat bilete dar n-au loc nici în picioare. Un sistem căpușat şi prost administrat care ar putea să pună pe butuci una dintre cele mai mari reţele feroviare din Europa.

Ce aţi zice dacă v-am spune că avem bani să construim autostrada dintre Piteşti şi Sibiu? Sau că avem bani să construim spitale, şcoli, poduri... Dar chiar avem bani! Avem la dispoziţie 43 de miliarde de euro din fonduri europene încă din 2014. Politicienii noştri însă n-au fost şi nici nu sunt în stare să acceseze aceste fonduri şi să schimbe faţa acestei ţări. Rămân la stadiul de promisiuni. Din fericire, avem şi locuri în care banii europeni sunt folosiţi cu cap şi salvează comunităţi întregi.

Intrăm într-un univers incredibil de crud și dureros, în care mii de copii sunt sedați în centre de plasament fara sa aiba probleme psihice. Este o practica in sistem, iar cei care lucreaza acolo spun ca e o metodă de face față lipsei de personal. 5.700 de copii iau cockteiluri de patru medicamente /12/ antipsihotice sau antidepresive, care ii tin molesiti sau chiar adormiti. Cu anii. Paula Herlo a intrat în mai multe centre din tara, și a vorbit cu zeci de copii aflati sub un astfel de tratament. I-au spus că doar majoratul îi va ajuta sa scape de ceea ce un medic psihiatru roman numeste lobotomizare chimica.

Calitatea vieţii în Bucureşti este mai scăzută decât în urmă cu câţiva ani, o spune studiul Mercer despre viaţa în marile oraşe ale lumii. Poluarea, traficul, lipsa mobilităţii arata un oraş aproape deloc prieten cu locuitorii săi. În loc să se găsească sau să replice soluţii pentru rezolvarea problemelor, actuala administraţie pare că se blochează. Înfiinţarea a 20 de companii, ilegal, a creat la nivelul Capitalei o situaţie imposibilă. Despre soarta companiilor municipale, despre sutele de milioane cheltuite fără cap şi coada şi despre artizanii acestor companii, vorbim într-o călătorie prin istoria strâmbă a cheltuirii banului public, fără studii de impact şi oportunitate, fără o strategie coerentă îndreptată spre viitor.

Timp de 30 de ani guvernele României n-au reușit să lege la canalizare mai mult de 10% din întinderea localităților de la țară. Au ignorat și ignoră nu numai lipsa de igienă de la suprafață, dar și poluarea sistematică a apelor, a pânzei freatice și a solului. Nu au reușit, așa că riscăm procedura de infringement. Dacă în mediul urban rata de acoperire a orașelor cu rețea de canalizare e de 87%, în mediul rural e jale: doar 8% din zonele locuite la sate și comune beneficiază de o rețea de canalizare. Nici măcar o zecime nu am reușit să acoperim, prin investițîi, în condițiile în care, la țară, oamenii își iau mașînă de spălat rufe sau vase, dar își fac pensiuni și unități de producție moderne, în preajma apelor. În numele epurării, Autoritățile de Mediu și Apele Române avizează pe bandă rulantă proiecte care ne poluează intens apele.

Pentru 2019, statul român şi-a ales lupul dacic ca simbol al preşedinţiei Uniunii Europene. Între timp, în Munţii Orăştie zidurile cetăţilor dacice din patrimoniul UNESCO crapă şi cad. Aşa găsim, din păcate, multe dintre monumentele reprezentative pentru istoria şi cultura României. Cetăţile romane sunt distruse de corupţie şi incompetență. Bisericile în care a luat naştere creştinismul modern se dezintegrează de la o zi la alta. În acest timp, Uniunea Europeană ne pune la dispoziție sute de milioane de euro tocmai să ne îngrijim patriomoniul.

Intrăm în teritoriul cel mai sărac al Uniunii Europene, cu o mare și veche întrebare: de ce Vasluiul nu reușește să scape de sărăcie? Și, în continuare, cine sunt responsabilii pentru situația în care rămâne sau este ținută această parte de țară? Paula Herlo a pus întrebarea și în birourile aleșilor care conduc județul de 30 de ani: de ce jumătate din locuitori trăiesc la țară în sărăcie. Considerat polul sărăciei în Europa, Vasluiul e cunoscut de români că fiind un județ cu oameni veseli, dar cu copii singuri, cu sate goale și fără prea mulți investitori. Vasluiul nu e însă doar despre statistici negative, ci ascunde și poveștile unor oameni harnici și ai unor primari gospodari care ar putea să crească județul dacă și contextul economic ar fi altul. De aceea întrăm azi în birourile primarilor ca să înțelegem de ce unii pot să dezvolte comunitatea, iar alții administrează doar sărăcie.

Este Duminica Floriilor, ziua în care Iisus Hristos intra pe un asin în Ierusalim, acolo unde avea să pătimească, să fie răstignit, să moară şi să învieze o săptămână mai târziu. Ierusalimul este oraşul lui Dumnezeu, un loc sacru pentru creştini, pentru evrei şi pentru musulmani. Teoretic, este oraşul păcii. Practic, e locul în care a curs cel mai mult sânge în istorie în bătălii închinate, culmea, lui Dumnezeu. Tensiuni sunt şi acum. Rămâne însă un loc fascinant, care atrage în fiecare zi mii de pelerini şi curioşi din toată lumea.

Alex Dima te asteapta chiar de Paste, intr-o editie de sarbatoare a emisiunii Romania, te iubesc!. “Va fi o poveste care va impleti credinta adevarata, curata, trairea in manastire, curatenia sufleteasca a unor oameni si istorisiri despre mari carturari”, a marturisit corespondentul Stirilor ProTV. “Vom vedea cum e viata de calugar in manastirea Rohia si vom merge pe urmele calugarului Nicolae Steinhardt. La Rohia a fost calugarit pe ascuns, departe de ochii Securitatii. Parintele Serafim, un inger de om, cel care l-a calugarit, vine cu marturii tulburatoare”, a mai dezvaluit Alex Dima. In aceeasi editie a emisiunii, IPS Iustinian al Maramuresului isi deschide casa pentru telespectatorii ProTV. Despre invitatul sau de onoare, Alex spune ca “este unul dintre inteleptii ortodoxiei romanesti. Are 91 de ani, iar 71 de ani a trait in calugarie. El gaseste raspuns la intrebari care pentru noi sunt fara rezolvare”. Si tot de Paste, Romania, te iubesc! poposeste in Libotin, unde maramuresenii vor da dovada de traire ortodoxa, voie buna, umor si daruire. O lectie de viata de la oameni extraordinari care traiesc printre noi, chiar de Paste, la Romania, te iubesc!, intr-o editie speciala realizata de Alex Dima.

Peste 5 milioane de romani au părăsit ţara în ultimii ani pentru o viaţă mai bună. Între medici, ingineri sau constructori au plecat şi infractori sau oameni disperaţi să scape de blestemul sărăciei. Am exportat inteligență şi competenţă, dar şi criminalitate, hoţie şi cerşetorie şi, chiar dacă acestea sunt periferice, s-au întors deseori împotriva imaginii românilor. Autorităţile româneşti nu au reuşit să integreze în viitorul ţării noastre comunităţile sărace, iar la exportul de sărăcie au răsuflat uşurate. Astăzi reţelele de cerşetorie şi mica infracţionalitate se întind în toată Europa. Această imagine este asociată României. Urmăriți un reportaj de Cosmin Savu.

Sezonul turistic a început, iar noi mergem pe litoral să vedem ce și cum se construiește în câteva dintre cele mai importante staițuni ale României. La Năvodari am găsit blocuri atât de înalte încât umbresc plaja după-amiaza, iar la Corbu, în rezervația Deltei Dunării, în dreptul plajei vor intra curând excavatoarele. Ne oprim și în Mamaia, unde Înalta Curte a decis că o bună parte din terenurile El Dorado-ului imobiliar au fost retrocedate ilegal de Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și alți funcționari ai statului. Constantinescu era deja închis, Mazăre tocmai a fost arestat în Madagascar.

Cu o săptămână înainte de alegerile europarlamentare va invităm la o ediție specială “EU YES LA VOT!” și va îndemnăm să mergeți la vot, duminica viitoare! Vă arătăm de ce este important să înțelegem pe cine vom trimite să ne reprezinte la Bruxelles, dar mai ales să înțelegem ce reprezintă pentru noi, românii, statutul de cetățeni ai unui stat membru al Uniunii. Ieșim la vot pentru că România s-a schimbat mult în ultimii 12 ani, și s-a transformat în bine. De la infrastructură la legislație, de la constrângeri și ghiduri la fonduri nerambursabile, România a beneficiat de poziția de membru al UE. Avem multe enclave de modernitate, de normalitate, care ne arată cum ar fi trebuit să se transforme toată țară noastră, dacă am fi știut să accesăm mai multe fonduri și să le cheltuim cu viziune.

În ziua alegerilor europarlamentare, o ediție specială “România, te iubesc!” ne spune ce vor face la Bruxelles şi Strasbourg cei pentru care au votat duminică milioane de români. În campania Știrilor ProTV “E.U. Yes la vot” v-am arătat în aceasta lună care sunt beneficiile, cu ce ne ajută faptul că suntem membri în Uniunea Europeană. Astăzi, vorbim despre instituțiile care fac acest colos alcătuit, deocamdată, din 28 de state, să funcționeze. Să înțelegem mai bine unde îi trimitem pe cei pe care îi votăm astăzi.

Sistemul de sănătate a fost cutremurat în urmă cu nouă ani de o reformă care avea să închidă 67 de spitale. Odată cu ele au dispărut și șansele a mii de bolnavi de a avea acces la specialiști.